Post #2 cu John si Yoko

Ştiţi cum e când plictiseala loveşte urât. Mâncarea nu-ţi mai place, serialele sunt pe terminate, drumul la Sibiu pare tot mai departe, messengerul şi twitterul nu-ţi mai priesc, prietenii dorm căci e 4 a.m. şi tot aşa. Unii ajung să vorbească singuri. Eu sunt altfel. Am început o conversaţie destul de tâmpită cu hamsterii mei şi-apoi am observat că-mi place cum cade lumina pe ei. Evident, i-am pozat iar pe mustăcioşi şi-am tras şi câteva filmuleţe. Dintre care, favoritul meu este:



Sper să vă placă şi vouă măcar pe jumătate cât mi-a plăcut mie aseară timp de vreo 20 de minute. În continuu.